Home » Jurnal » Domnia lupului de stepă

Domnia lupului de stepă

Mama mi-a spus de nenumărate ori că m-aș fi adaptat mai bine la viața în sălbăticie decât în civilizație. Mă poreclește adeseori Daniil Sihastrul sau George Buriceanu – un om de prin sat care cică ar fi răspuns, ori de câte ori era întrebat ce face de către vreun vecin: „Ce să fac și io? Iaca, îs singur pe lume!”  În primii ani ai adolescenței și ai tinereței, tindeam să cred că e doar o exagerare de-a mamei, dar acum înțeleg foarte bine că avea perfectă dreptate, cu toate că răspunsul meu la întrebarea adresată lui Buriceanu nu e că sunt singură pe lume, ci că trăiesc (uneori, însă, asta nu e neapărat adevărat). 

Pur și simplu unora le e minunat de bine în solitudinea grotei lor întunecoase.

Codrii cei deși sunt împânziți de pericole la tot pasul,  iar lupul de stepă avea să devină mai degrabă pradă decât prădător, însă el nu e decât prada propriei sale libertăți. Și nu se poate spune că statutul ăsta îi displace întrucâtva.

Lupului de stepă îi e imposibil să mai perceapă folosul conversațiilor zilnice care nu duc nicăieri, al mesajelor de „bună dimineața” urmate de felurite emoticoane care omoară orice fărâmă de expresivitate, al timpului petrecut în compania cuiva care ar trebui să te facă să te regăsești mai mult în el și în tine, dar care, în schimb, nu izbândește decât să te arunce în brațele alienării.

Cea mai mare teamă a lupului de stepă e să nu-și piardă vremea mai mult decât o face deja din cauza metehnelor sale proprii. Iar atunci când simte că și alții încep să-și aducă contribuția la această ireversibilă pierdere, bestia repetă cu conștiinciozitate exercițiul de alienare – care în timp, s-a transformat pe nesimțite în alinare.

Lupul de stepă nu mai tânjește după cineva sau altcineva, ci după ceva sau altceva. Se mulțumește să admire oamenii de admirat și să repudieze oamenii de repudiat de departe, din grota lui, pentru că lanternele lor iscoditoare nu-i fac bine privirii. Cum se poate manifesta admirația în obscuritate? Numai bine, pentru că-n zilele noastre a devenit un sentiment aproape la fel de obscur și de neînțeles precum iubirea, de care lupul de stepă s-a descotorosit fără prea mare dificultate. Poate pentru că i-a iubit cândva prea mult pe alții și prea puțin pe sine, iar acest fapt l-a învățat o lecție pe care nu o s-o mai uite de acum încolo – lecția despre dificultatea de a abandona voluptatea singurătății din moment ce te-ai înfruptat din ea măcar o singură dată.

Lupul de stepă e egoist, pustnic, dar benign. Peregrinările sale încep când toată lumea s-a dus la culcare, pentru a evita interacțiunile indezirabile de orice fel. Fiecare experiență are un rol important în economia simțurilor lui de fiară, iar fiecare secundă e prețioasă și nu merită irosită, căci focul puștii vânătorului poate spinteca liniștea nopții în orice clipă. Așijderea unui criminal condamnat la moarte într-o închisoare federală din Statele Unite, lupul de stepă știe că zilele sale de viață vor fi numărate dacă nu încearcă să evadeze din pustnicia închisorii șesului său natal. Pustnicia munților, a mărilor și a ideilor i s-a părut dintotdeauna mult mai pe potriva eșafodajului său interior decât cea a companiei unor ființe cu care e fundamental incompatibil.

Căci pentru lupul de stepă, nu există viață fără libertate absolută. Și el știe că în ciuda tuturor aparențelor, uneori se simte în captivitate mai ceva ca babuinii de la circul de stat din Buftea.

Dar va evada cumva, asta știe sigur. Va răzbi la drumul mare și va apuca încotro va vedea cu ochii, camuflându-se sub forma unui drumeț anodin cu un rucsac în spate și fără vreo destinație anume în minte.

Va fi liber și va trăi departe de toți, dar în contact intim cu sine însuși.

Nu va uita să aprecieze frumosul, nici măcar pe cel ce sălășluiește în cei de care el s-a îndepărtat fără preget. Îi va privi, va zâmbi, se va bucura pentru ei și-și va vedea de drumul său. Iar antrenamentul aprecierii frumuseții îl va ajuta să nu mai vadă urâțenia.

Și cel mai important lucru – va fi el însuși indiferent de circumstanțe.

6f23a445807216e84c7d6f514e004448

Sursa: ro.pinterest.com/pin/539587599077414354/

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s