Home » France » Lorsqu’on est dans le pays des baguettes…

Lorsqu’on est dans le pays des baguettes…

Mi-au trebuit dooj’ doi de ani și zece luni fără două zile de viață ca să-mi dau seama că senzația pe care-o ai când înfuleci hulpav dintr-o baghetă proaspăt scoasă din cuptor este inefabilă.

Aș putea să trăiesc tot restul zilelor mele numai cu baghete și cu apă. Probabil mi s-ar face din când în când poftă de ciocolată, de bulion sau de cașcaval, însă aș mai trage o ronțăitură zdravănă din crusta lor rumenă, crănțănitoare și galben-ciocolatie, luându-mi-se astfel gândul de la ciocolata adevărată. Aș mânca la baghete până când curul mi-ar deveni la fel de flasc ca al lui Yoko Ono și mi-ar plesni de gazele rezultate din fermentarea amidonului. Aș mânca la baghete ca Fomilă, le-aș bea ca Setilă și m-aș întinde după ele în toate zările franțuzești, ca Păsări-Lăți-Lungilă.

Ok. Încă o obsesie de-a Ancuței, nimic neobișnuit până aici.

Cred că e un semn bun că n-am mai avut timp să scriu fiindcă am fost ocupată să trăiesc. Și să visez că mă voi muta cândva în Réunion sau în Guiana Franceză. Și să mănânc fasole cu ardei căliți trei zile la rând (Doamne, ce bună a fost).

Am ascultat mult Angus și multă Julia Stone. Dar o să pun aici o melodie de la Daughter.

Și o să las pozele să vorbească în locul meu, că se pricep mult mai bine la asta.

20161111_123906

Eze. Oh, let’s get rich and buy our parents homes in the South of France.

20161111_132845

Nietzsche’s footpath, all the way from Eze-village to Eze-sur-mer.

20161111_143518

Am ajuns aproape de Monaco pe jos și fără să-mi propun. Și nu voiam să merg mai departe, așa că făcut un popas pe marginea șoselei și-am mâncat și-am băut.

20161111_16350320161111_16540320161111_170448

Și mi-am adus aminte cât de tare mă mănâncă să scriu o postare exclusiv despre toamnă. Dar n-am timp, firește. Adică am, dar e imperios necesar să-l pierd în alte moduri mult mai puțin creative și nici cât negru sub unghie productive.

Heh. E un progres că am tras de mine să scriu și rândurile astea.

Nu mai bine mai ascultăm noi un cânticel decât să ne belim ochii la niște buchii cherchelite? E mai simplu și mai comod. Și, de altfel, mult mai plăcut.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s